Schimbă.

Când o apărea un super erou a cărei super putere să fie că poate să schimbe orice și pe oricine? Și cine ar fi principalul lui dușman, blazarea, teama, mintea obtuză? Într-o lume despre care se spune că este în continuă schimbare, cel mai brutal se schimbă oamenii.

Am început toamna trecută un hashtag de identificare a trilogiei noastre de concerte, Enigma – #SchimbaRegula. Noi am tot încercat să schimbăm reguli legate de a face muzică, de a promovare, de comunicare, de spectacol, de relație cu fanii, partenerii etc. Unele au ieșit excepțional, altele mediocre și foarte puține mai deloc.

Nu le numesc, nu despre asteste vorba, de a ne bate cu pumnii în piept sau de a ne găsi scuze. Important este să încerci să schimbi tu regulile, nu să te schimbe ele pe tine. Asta vine cu răbdare și cu încredere în tine. Vine și cu riscuri și pierderi, dar fac parte din joc.

Aproape nimic altceva nu-ți schimbă ziua în bine, seara în sărbătoare, decât un spectacol. Sunt schimbări care te transformă și te transportă. Fie că este muzică, fie că este teatru, film sau orice altceva. Este schimbarea lumii reale într-o lume fantastică, unde totul, orice altceva decât realitatea din viața ta, este posibil.

Oriunde s-ar plasa lumea pe care o creăm cu fiecare spectacol, fie că este într-un oraș al minunilor, fie că este intr-un alt univers sau pe fundul oceanului, cum va fi următorul spectacol, lumea noastră are ceva ce nu se va schimba niciodata:

– oamenii se respectă între ei; radiază prietenie; nu pun etichete pe oameni; nu cred că familia este conturată de o lege și nici de genul, etnia, religia sau vârsta lor; cred că familia înseamnă respect, dragoste, toleranță și înțelepciune; nu încurajează hoții punându-i în funcții importante; nu se supără dacă alții sunt mai buni sau mai norocoși ca ei, ba dimpotrivă, le spun și altora despre ei; sunt dornici să întindă mâna spre ajutopr, nu să arate cu degetul; cred că România este o țară ca un om cu un talent grozav, dar neinstruit, care nu-și găsește drumul în viață, capricios, frustrat, nerăbdător; nu schimbă taberele, nu-și schimbă părerile după cum bate vântul, ci se folosesc de puterea și de dansul vântului de a le duce mai departe gândurile, să ajungă cât mai departe în lume.

Cred că lumea asta există în realitate, nu este o lume fantastică, cred că astfel de oameni există, au nume reale, au buletine, plătesc facturi, ca toți ceilalți. Cred în schimbările pe care le pot aduce ei în lume, cred că ei pot schimba alți oameni, cu discreție, cu bunătate și cu argumente.

Nu există întrerupător on/off pentru astfel de schimbări. este doar o chestiune de caracter, educație, instinct și respect față de restul lumii. Nu este o lume ideală, este o lume care își are teritoriile în fiecare dintre noi, doar să le vizităm mai des, să deschidem granițele să o vadă și alții.

Cu toții muncim pentru ceva sau la ceva, cu toții trecem, pe rând, și prin momente frumoase și urâte, prin situații corecte, dar și nedrepte, prin bucurii neașteptate și supărări inevitabile, cu toții credem în ceva, în cineva, cu toții simțim dezamăgirile, victoriile, fluturii ‘din stomac’, lacrimile care ne stau în gât, nostalgia copilăriei și speranța unei bătrâneți ca în filme, cu toții, pe rând, vom pune poze cu curcubeu și vom râde cei ce o fac.

Hai să recunoaștem că suntem furnici și trăim toți în aceeași grădină. Eu voi apăra florile, nu voi acuza buruienile.

C.

keyboard_arrow_up