Strad-uinta.

‘Ce ne facem cu puterea,
Celor care nu ne simt durerea?’
(Ne facem auziti, septembrie 2014)
Ce ai putea spune in plus stand in fata Presedintelui, mai mult decat striga o tara intreaga? A chemat poporul la birou. Asa, si?
Ce protocol exista pentru asa ceva, pentru a te aseza la masa din lemn masiv a biroului linistit din Cotroceni si intri dupa toate partidele care vor sa-si mai salveze cativa pirati? Suna ca niste paraciosi care merg in cancelarie, la domn director, sa se planga. El vorbeste lent, noi nu mai stim cat de repede sa spunem tot ce ne doare.
‘V-am vazut, v-am auzit, am inteles’, astea au fost cuvintele spuse de Iohannis azi. Pai atunci pe cine cheama si de ce? Sa-i mai explice o data ce spune ca a inteles si auzit, deja?!
Nu cred ca intereseaza pe cineva de alegeri aniticipate, de lideri, de propuneri si de solutii. Romanii pana nu vad ca se pleaca masiv din politica nu o sa aiba linistea de a fi rationali, ci doar emotionali. Si pe cea mai mare si buna dreptate. Nu poti sa mai ai rabdare si diplomatie sa te intelegi si sa-i intelegi pe unii care te-au furat si ‘violat’ ani la randul. Ii vrei dusi, ii vrei plecati, ii vrei pedepsiti, umiliti, loviti unde-ii doare cel mai rau – in confiscarea puterii pe care cred ca o (mai) au!
Nu exista negocieri, exista deadline.
Nu exista platforme program, exista nevoi si o specie noua de demnitate – una istorica.
#teamiohannis, nu mai bateti mingea la perete, intrati in teren si faceti punct. V-am ridicat mingea la fileu si sta in aer de cateva zile.
Se schimba istoria, se schimba si limba romana. Verbul ‘a se stradui’ vine, mai nou, de la a iesi in strada. Ne straduim.
Tu, Presedinte al Romaniei, te straduiesti si tu?

Leave a Reply