SERIOS.
Un artist nu poate salva o viață sau o țară. Dar poate ajuta un suflet și un popor. Prin speranța pe care o naște prin arta lui.
Un artist nu poate inventa vaccinuri și nici nu poate ajuta doctorii să facă minuni. Dar un spital și o sală de spectacol au ceva în comun: în ambele se găsesc pacienți. Unii cu dureri fizice, alții cu cele emoționale. Cine spune că sunt mai puțin importante? Cine hotărăște că sufletul unui om este mai puțin valoros decât trupul lui?
O educație ratată, una veche, a celor care cred că arta este un moft sau un lux. Este un lux, așa e. Îți trebuie și minte și suflet să o înțelegi.
Un artist, în România, abia își poate salva propriile economii, darămite să poată salva economia țării. Nu poate aduce profitul ăla, așaaa… ca o jertfă adusă zeilor pentru a fi cruțat și atunci este sacrificat chiar el.
Toți cei care au stabilit acum că artiștii pot să mai stea o tură degeaba uită că și-au cunoscut, cucerit, cerut în căsătorie, și-au cerut iertare de la iubitele lor la un film creat de niște artiști, pe un cântec scris și interpretat de niște artiști, că le-au dedicat poezii scrise de niște artiști și că au în casă tablouri scumpe create de artiști. Că la nunțile și petrecerile lor private invită să-și impresioneze anturajul niște artiști.
Știți bibliotecile alea pline de cărți în fața cărora se pun ca să impresioneze lumea cu intelectul și cultura lor? Sunt scrise de artiști.
Uită că cer invitații la spectacolele unor artiști, doar pentru a-și satisface nesimțirea pe care ei o numesc “protocol”.
Un artist fără o scenă este un om trist. Mai trist decât publicul pe care are nevoia organică să-l bucure.
Un artist, ca să-și împlinească destinul, are nevoie să fie un spirit liber, iar el este primul ținut închis.
Iar după ce toate acestea se vor termina, toți cei care au decis că artiștii nu sunt așa de importanți pentru societate vor sărbători pe muzica unor artiști. Pe urmă vor ruga niște artiști să facă poze cu copiii și iubitele lor, ca și cum li se cuvine.
Un artist este sfătuit sau chiar forțat să-și schimbe activitatea și meseria. Nu mai bine și-o schimbă cei care au făcut atâtea greșeli în această perioadă de s-a ajuns în situația asta?
Și, cel mai important, un artist este acum și victima celor care au contribuit decisiv la creșterea numărului de victime ale virusului: cei care nu-și pun masca pentru a-și face auzite vocile lor isterice care spun păreri ridicole. Mulți dintre ei, culmea, artiști…
Niciun artist serios nu pune la îndoială condițiile de siguranță, ci doar motivarea lor. Niciun artist serios nu se crede mai important decât un doctor sau decât un pacient. Și niciun artist serios nu și-ar pune propriul interes înaintea sănătății celorlalți.
Are nevoie de foarte puțin acum: să fie luat în serios. Nu doar el, ci munca, talentul, dăruirea, generozitatea lui.
Semnat,
Un artist.